Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Mare!

Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Mare!
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Timpul trece mai repede decât credem, iar Paștele este din ce în ce mai aproape. De lunea viitoare începe Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, după cum se mai numește, iar în această perioadă, creștinii respectă o mulțime tradiții și obiceiuri, țin post și merg la biserică.

Creștinii merg la biserică în Săptămâna Deniilor

Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Deniilor, deoarece la biserică au loc slujbe în fiecare zi a săptămânii. Încă de la începuturile creștinismului, deniile au fost considerate mărețe și sfinte și încep să se citească chiar din seara de Florii. Acestea sunt de fapt slujbe de priveghere care se săvârșesc doar în săptămânile a cincea și a șaptea ale Postului Paștelor.

În ziua de luni, se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos. De asemenea, în această zi se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Mare

În Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, credincioșii trebuie să respecte o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții.

Tradiția spune că Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scot toate lucrurile afară, se aerisește casa pentru ca toate relele de peste iarnă să iasă, se văruiește și se spală totul. „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Marți este a doua zi din Săptămâna Mare și mai este denumită și Marțea Seacă. Acestă zi este dedicată predicii de pe Muntele Măslinilor, atunci când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu, dar și propriile patimi, cu doar trei zile înainte de a fi judecat. Credincioșii sunt îndemnați la priveghere. Cu alte cuvinte ei trebuie să fie pregătiți, în orice moment pentru a-l întâmpina pe Iisus.

În plus, superstițiile spun că în Marțea Seacă țăranii trebuie să se spele ritualic pentru a seca bolile. Această zi este caracterizată de practici magice ambivalente, ce utilizează atât magia negativă (tradiția pune interdicții pentru a nu stârni golul, secul, nenorocul), cât și pe cea pozitivă (scăldatul ritualic, pentru a seca bolile).

Miercuri, în cea de-a treia zi a Săptămânii Patimilor, denia îl pomenește pe Iuda, apostolul devenit vânzător, care se gândește să-l trădeze pe Învățător. De asemenea, este pomenită și Maria, desfrânată devenită mărturisitoare, care-i spală picioarele lui Iisus cu lacrimile ei pline de căință și îl unge cu mir.

În unele zone ale țării, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfințește, copiii să meargă cu colindul. La sfârșit, ei primesc ouă pentru a le înroși.

În Joia Mare, este rânduită Denia celor 12 Evanghelii. În această zi, sunt amintite patru momente grele: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul său pe Apostoli şi la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

Tradiția spune că în Joia Mare se înroșesc ouăle și se ține post cu mâncare uscată. De asemenea, la biserici nu se mai trag clopotele,ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

Ca obiceiuri și tradiții, în cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se roșesc ouăle. Tot în Joia Mare se ține post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.

De asemenea, în Joia Mare fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie. După care îşi pun sfoara respectivă sub pernă ca să-şi viseze alesul.

Vinerea Mare, cea mai grea zi din Săptămâna Patimilor

Vinerea Mare, care se mai numește și Vinerea Neagră, este cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului. În această zi, se rememorează aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea și îngroparea lui Iisus. Seara, creștinii își amintesc de momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, iar în biserici se oficiază Denia Prohodului. Cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, face un ocol bisericii de trei ori, apoi, toată lumea trece pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării.

Superstițiile spun că după acest ritual, credincioșii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, și înconjoară casa ținând în mână lumânarea aprinsă.

În Vinerea Mare, se ține post negru. Cu toate acestea, creștinii care nu pot să țină post negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune deloc oțet. Acest obicei se păstrează pentru că lui Iisus i s-a dat să bea oțet după ce a fost biciuit.

Alte superstiții pentru Vinerea Mare:

  • dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos;
  • dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul;
  • femeile nu au voie să coase, să țese, nu coc pâine sau altele asemenea,întrucât este mare pericol de boală și spirite rele.

Tradiții și obiceiuri care se respectă în Sâmbăta Mare

Sâmbăta Paştelui, este ultima zi a Săptămânii Mare. Aceasta este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt. Ziua de Sâmbătă este o zi de reculegere, iar credincioșii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, iar în acest fel se anunță că se apropie Învierea.

De la miezul nopții, în biserici se oficiază slujba Sfintelor Paşti. Prin această slujbă sunt sfinţite pasca, ouăle roşii şi celelalte bucate, pentru că postul a luat sfârşit. Credincioşii trebuie să vină la biserică să ia Lumină din Lumină, apoi spun „Hristos a înviat!“ şi răspund „Adevărat a înviat!“. Cu aceste formule oamenii se vor saluta apoi timp de 40 de zile, până la Înălţare.

Tradiția străveche spune că în Sâmbăta Paștelui, femeile se femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate. De asemenea, ele trebuie să se închine și să se roage la icoane, apoi se apucă de plămădit. În această zi, gospodinele au voie să se ocupe de toate treburile casei. O altă superstiție spune că vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă în cuptor. Este important ca numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.

Pintre tradițiile, obiceiurile și superstițiile din Săptămâna Mare se spune că în această perioadă este bine să iertăm și să ne împăcăm cu toți cu care ne-am certat.

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Din aceeasi categorie