Legendele Dunarii: misterul tunelurilor stravechi care impanzesc Galatiul si traverseaza fluviul catre Dobrogea

Legendele Dunarii: misterul tunelurilor stravechi care impanzesc Galatiul si traverseaza fluviul catre Dobrogea
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Cele mai multe legende spun ca boierii moldoveni ar fi sapat un tunel pe sub Dunare pentru a-si feri averile de navalirile turce si tatare. Intrarea in tunel s-ar afla intr-un loc sacru, inaccesibil ,,civililor”: sub altarul bisericii istorice Precista de pe malul Dunarii. Specialistii resping ideea ca ar exista un astfel de tunel, insa lasa si cateva semne de intrebare.

Visul galatenilor de a putea trece lesne Dunarea, printr-un tunel sau pe un pod, este vechi de secole. Poate veni chiar din negura mileniilor, caci e sigur ca aceste locuri erau locuite inca dinainte de Hristos.

De-a lungul timpului, in jurul acestei dorinte aprige de a ajunge fara prea multa osteneala pe malul dobrogean (sa mergi 800 de metri cu barca, in conditiile unor curenti foarte puternici ai apei, nu este la indemana oricui) sau tesut numeroase proiecte si legende.

Chiar daca in ultimul sfert de secol au predominat proiectele (niciunul realizat, in ciuda noianului de promisiuni si a milioanelor de euro cheltuite pe tot felul de studii de fezabilitate fantasmagorice), tot legendele aprind mai tare imaginatia oamenilor.

Caci daca-i intrebi pe galateni care-i treaba cu tunelul pe sub Dunare, vei afla ca exista deja unul, secret, facut de romani sau de turci, nu-i chiar clar, insa vor injura pe rupte planurile autoritatilor prezentului (considerate utopice de marea majoritate) de a face un tunel auto catre malul tulcean. Dar sa ne intoarcem de la legendele prezentului la cele ale trecutului.

Este biserica Precista o capela Rosslyn romaneasca

Cele mai multe dintre informatiile vehiculate in plan local despre tunelurile existente sub oras si sub Dunare aseaza in centrul povestii biserica fortificata Precista, care se afla pe Faleza, la doar 100 de metri de malul fluviului. La o prima vedere, Precista pare un fel de capela Rosslyn a Romaniei (cine a citit cartea ,,Codul lui Da Vinci”, a lui Dan Brown, intelege paralela), care ascunde secrete de nepatruns de catre oamenii obisnuiti.

Construita intre anii 1643 si 1647, in timpul domniei lui Vasile Lupu, Precista a fost, in acelasi timp, si lacas de cult, dar si cetate de aparare impotriva cotropitorilor. Este cel mai vechi monument istoric din municipiul Galati, iar in jurul ei a plutit mereu un val de mister.

Biserica Precista din Galaţi

Biserica Precista din Galaţi

Biserica Precista a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsa de turci in anul 1711, distrusa in razboaiele ruso-otomano-austriece din anii 1735-1739 si 1769-1774 si suferind avarii in numeroase alte randuri, consfintindu-se astfel faptul ca navalitorii o aveau ca tinta predilecta.

Arhitectul francez care a condus lucrarile de restaurare a bisericii (imediat dupa Al Doilea Razboi Mondial) a remarcat ca Precista are o multime de detalii constructive surprinzatoare, care o fac sa fie o cladire unica.

Astfel, in zidarie, printre randurile de caramida, este folosita piatra, tehnica nefolosita la alte biserici moldovenesti ridicate in aceeasi perioada. De asemenea, zidul peretilor de deasupra ferestrelor, pana la acoperis, este dublu, formand o galerie cat sa poata umbla comod un om.

In plus, deasupra altarului exista o camera mare, unde la navalirile barbare se asigurau diferite odoare si bogatii ale orasului. Prezenta acestei camere in interiorul bisericii, n-ar fi, se spune, o intamplare, caci chiar de sub altar (loc unde nu se poate cauta, caci, prin definitie, este un loc sacru, tabu) ar porni un tunel secret pe sub Dunare, pe unde se puteau duce la loc sigur averile si putea fi scapati locuitorii de vaza de furia vrajmasilor.

Se mai vehiculeaza ideea ca, in urma cu aproximativ un secol, tunelul ar fi fost astupat cu pamant la capatul tulcean, iar culoarul de sub Dunare ar fi fost folosit de bogatii vremurilor pentru a-si ascunde comorile de invadatorii germani si sovietici.

Lucrările la strada Traian au scos la iveală vestigiile unei reţele de tuneluri

Lucrările la strada Traian au scos la iveală vestigiile unei reţele de tuneluri

O alta varianta ar fi ca tunelul are inca doua ,,guri”: una sub casele celebrului avocat H. Stefan (ale carui bunuri – avea o colectie colosala de tablouri si bijuterii, evaluate la cateva zeci de milioane de dolari – au disparut subit in timpul celui de-al doilea razboi mondial), iar cealalta sub biserica Sfantul Gheorghe (o biserica faimoasa – demolata cu mare pompa, in 1963, de catre comunisti – care adapostea ramasitele marelui hatman cazac Ivan Mazepa).

Cei care tin legenda vie

Evident, daca vrei sa afli lucruri interesante despre trecutului Galatiului, e musai sa mergi la un muzeu. Muzeul Judetean de Istorie ,,Paul Paltanea” detine, in cele trei locatii ale sale (sediul de Domneasca, Casa Cuza si Casa Colectiilor), marturii extraordinare ale trecutului acestor locuri. De asemenea, dovezi impresionate exista si la Muzeul Istoriei, Culturii si Spiritualitatii Crestine la Dunarea de Jos, Muzeul Satului Moldovenesc sau Complexul Muzeal de Stiintele Naturii.

Insa daca vrei sa evadezi din lumea extraordinarului in cea a incredibilului este neaparata nevoie sa mergi in parcul sahistilor din Tiglina. Acolo istoria capata o cu totul alta fata, aproape mistica, aproape ,,science fiction”, caci venerabilii luptatori cu mintea (se joaca sah ca la mondiale acolo!) stiu lucruri pe care cartile de istorie si rapoartele oficiale nu le incap.

Ei tin legenda vie. Si nu pentru ca legenda nu s-ar conserva si propaga si altfel, ci pentru ca acolo, in parcul sahistilor, oamenii au un har cu totul aparte in a povesti, a se contrazice si a se completa unii pe altii.

In parcul sahistilor, tunelul pe sub Dunare este cam ca produsul intern brut: toata lumea stie ca exista, dar nimeni nu l-a vazut vreodata. Putinii care se lauda ca au fost acolo sunt ironizati fara mila de ceilalti purtatori ai legendei, care sunt convinsi ca tunelul nu se va lasa gasit prea curand.

Hrubă de pe strada Domnească (în apropiere de sediul Vieţii libere)

Hrubă de pe strada Domnească (în apropiere de sediul Vieţii libere)

Nea’ Costica are 78 de ani si a iesit la pensie de la Combinat. ,,Eu am iesit pe bune, la limita de varsta, cu ca astia de acuma, la 50 de ani”, se lauda cel pe care prietenii il striga Karpov (ca pe fostul mare campion mondial), din doua motive: e bun la sah si-l cheama, in buletin, Carp.

,,Vezi, dom’le cum e lumea Astia de acuma se lauda ca fac tunel de 25 de ani incoace, dar nu-s in stare sa astupe groapa aia de pe Faleza. Ne rad si cu fundul stramosii nostri, care au sapat tunelul pe sub Dunare acum doua mii de ani”, este de parerea nea’ Costica.

Nu stie pe unde trece tunelul, insa este ferm convins ca incepe de sub biserica Precista si ca intrarea este tinuta secreta de mai-marii Bisericii ortodoxe. ,,Au pus mana pe aurul dacilor ascuns acolo, deci nu vor sa stim ca au gasit tunelul”, este convins galateanul, care este contrazis de nea’ Petru: ,,Baliverne! E facut de boieri acum 300 de ani, ca sa-si ascunda comorile de turci!”

Sa ne intoarcem, totusi, la muzeu

Dincolo de vorbele spuse de purtatorii de legende se cuvine, fara indoiala, ca ultimul cuvant sa-l aiba, totusi, specialistii.

Cristian Caldararu, directorul Muzeului de Istorie din Galati, se declara pesimist in ceea ce priveste posibilitatea ca inaintasii nostri, care avea resurse tehnice limitate, sa fi construit un tunel pe sub Dunare. Totusi, un sambure de adevar exista, dupa cum recunoaste repuatul istoric galatean.

,,Totul a pornit de la faptul ca a fost descoperita o galerie, cu o lungime de 300 de metri, intre Biserica Precista si Biserica Sfantul Gheorghe. De aici a aparut legenda conform careia ar exista un asemenea tunel si pe sub albia Dunarii, tunel prin care se putea ajunge pe malul tulcean al fluviului. Nu exista nicio dovada in acest sens, este doar o poveste”, afirma Caldararu.

Hrubă de pe strada Domnească (lângă Prefectură), parte a unei reţele complexe

Hrubă de pe strada Domnească (lângă Prefectură), parte a unei reţele complexe

Interesant este ca declaratia acestuia este nuantata usor de consilierul Marius Mitrof, de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu a judetului Galati, care acrediteaza ideea ca legenda ramane legenda pentru ca s-au pierdut probele.

,,Totul este o legenda si asa va ramane. La cum a fost rascolita Faleza Dunarii in acea zona este greu de crezut ca vom mai gasi vreodata vreun tunel. N-am stiut sa ne conservam istoria, iar acum trebuie ne multumim cu legende”, a spus Mitrof.

Faptul ca in spatele exagerarilor oamenilor ar putea exista o cantitate apreciabila de adevar este confirmat pe undeva si de aceea ca pe sub Galati trec zeci de kilometri de tuneluri misterioase. Cele mai multe dintre acestea au fost sapate si zidite in urma cu cel putin 200 de ani, insa, din pacate, reconstruirea orasului din perioada 1950- 1970 le-a distrus si le-a astupat in mare parte.

Cu toate acestea, pe strazile Domneasca, Nicolae Balcescu, Alexandru Cuza, Mihai Bravu si Dogariei (cea mai veche strada a orasului) mai pot fi gasite numeroase ramasite ale aceste retele vaste de tuneluri, care nu a fost niciodata explorata si cartata de specialisti.

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Din aceeasi categorie