Horinca, taria istoriei

Horinca, taria istoriei
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Horinca, taria istoriei, traditiei si sanatatii

Atestată documentar la 1386, într-un act maghiar de percepţie fiscală sub numele de „cujka” (a se citi „ţuica”), mai este întâlnită şi sub numele de „palincă de prune” sau „horincă de prune”. Denumirea de „Palinca” vine din maghiară, din cuvântul „parlat” a cărui variaţie regională transilvană „pali”, combinată cu „cujka” a dat cunoscutul cuvânt „palinka”.

Veche precum cultura lemnului, legendele şi monumentele Maramureşului, celebra „ţuică” sau palincă, face parte din brandul judeţului nostru. Simbol al bucuriei, tratament pentru orice, carte de vizită peste hotare. Palinca de Maramureş ne-a dus faima peste tot în lume.

Acest cuvânt s-a format din combinarea cuvintelor „hora” şi „palinca”. Cu alte cuvinte, palinca pe care o bea lumea la horă se numeşte „horinca”. Este important de ştiut faptul că numai rachiul dublu distilat de prune poate fi denumit „ţuică”, pe când celelalte tipuri de rachiu (din mere, pere, etc.) pot fi denumite „rachiu de mere, pere, etc”. Se spune că „ţuica de prune” este un pleonasm, dar, având în vedere că maramureşenii produc celebra băutură şi din mere sau pere, este folosit în continuare. Palinca sau pălinca (în maghiară Pálinka) este o băutură alcoolică tradițională nu doar în Transilvania, ci şi în Slovacia sau Ungaria şi este celebră în special datorită tăriei – peste 50%. Palinca reprezintă 40% din consumul de băuturi spirtoase în România și 75% din exportul de acestia.

În Ordinul nr. 368/2008 pentru aprobarea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea și etichetarea băuturilor tradiționale românești, țuica este descrisă astfel: “Țuica este o băutură alcoolică tradițională românească obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea prunelor (diverse soiuri), întregi sau zdrobite, ori a sucului obținut din prune, în prezența sau în lipsa sâmburilor”. Tradiţional, fermentarea fructelor se face în căzi de lemn, iar distilarea se face în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare. Pălincarii adevăraţi nu folosesc niciodată îndulcitori, nici coloranţi sau substanţe aromatizante. Iar ţuica se păstrează în butoaie speciale, confecţionate de obicei din lemn de dud, care dau o aromă specială, naturală, produsului.

Ţuica de pere este garnisită de obicei cu o pară în sticlă. Sticla se pune în păr atunci când începe să crească para şi încape în gâtul de la sticlă. După ce para creştere, se rupe codiţa şi se acoperă cu ţuică.

Calităţile pălincii de prune

  • Creează bună dispoziţie, este generator de energie, deschide calea unor discuţii corecte şi de suflet.
  • Este un stimulent al poftei de mâncare, stimulează digestia, diminuează pofta de dulce şi reduce rezistenţa la insulină.
  • Este un produs antiseptic, diminuează infecţiile stomacale şi intestinale.
  • Elimină chiar şi stările depresive de moment, stresul, dă pofta de viaţă. Consumul moderat are efect benefic în boala coronariană, puţintică ţuică este un balsam pentru inimă, fiind vasodilatator.
  • Poate duce la eliminarea unor stări fizice incomode (răceală, guturai).
  • Se foloseşte la diverse tratamente în combinaţie cu mierea de albine sau cu propolisul.
Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Din aceeasi categorie