Ce parere aveau odinioara strainii despre femeile din Romania. Needucate, injura grosolan, usuratice, cheltuitoare, dar nespus de frumoase

Ce parere aveau odinioara strainii despre femeile din Romania. Needucate, injura grosolan, usuratice, cheltuitoare, dar nespus de frumoase
Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Romancele au impresionat calatorii straini prin frumusetea lor, dar si prin calitatile sexuale. Totodata, cele din inalta societate erau privite ca mult prea supuse barbatului si prea putin educate fata de cele din Occident.

Romancele sunt dosebit de frumoase. Este unul dintre cele mai intalnite clisee cand se vorbeste despre calitatile femeilor din Romania. Totodata este si unul dintre motivele de mandrie nationala. Pentru calatorii straini care au strabatut Principatele Romane, frumusetea romancelor este departe de a fi doar un mit. Nu exista o singura referinta negativa de-a lungul istoriei la aspectul fizic al femeilor din Moldova, Tara Romaneasca sau Transilvania.

Bogate sau sarace, taranci sau boieroice, romancele s-au bucurat de aprecierea barbatilor si femeilor din Occident, care au ajuns pe aceste meleaguri. Dincolo de aspectul fizic, romancele, din punctul de vedere al strainilor, erau prea preocupate de vestimentie dar si prea putin educate pentru standardele Occidentale. O parte din aceste marturii sunt prezentate in lucrarea „Despre femei si istoria lor in Romania” a lui Alin Ciupala si in special in sectiunea „Imaginea femeii romane in scrierile calatorilor straini din prima jumatate a secolului al XIX lea”, cu contributia Constantei Pirotici. „

Au un simtamant innascut de eleganta”

De-a lungul timpului, sute de calatori straini, ambasadori,intelectuali sau scritori au trecut sau au stat in Principatele Romane si Transilvania. Printre consemnarile lor de calatorie s-au regasit si insemnari privind femeile romance. Toti au apreciat in special frumusetea si eleganta acestora. I. L. Carra, un autor francez din secolul al XVIII lea viziteaza Moldova si Tara Romaneasca. Este placut impresionat de romance. „Femeile moldovene si romane sunt in general destul de frumoase. Ele au pelea alba insa pielita cam palida. Printre ele se gasesc prea putine blonde, dar o mare multime de brunete deschise, cu ochiul negru si stralucios”, scria acesta. Tot in secolul al XVIII lea, o englezoaica, lady Elisabeth Craven, care a trecut prin Tara Romaneasca a lasat deasemenea insemnari despre romance. In special despre sotia principelui Mavrogheni, doamna Mariuca. Ea o considera deosebit de frumoasa chiar si in conditiile in care era deja la a patra nastere. ” Principesa are treizeci de ani; este o femeie foarte frumoasa care seamana destul de bine cu ducesa de Gordon, trasaturile si infatisarea ei au totusi mai multa blandete. Pielea mi-a parut mai alba si parul ei mai blond. Cam grasulie, este in a sasea luna din a opta ei sarcina. Ma lua de mana si ma aseza langa ea.”, preciza lady Craven. Apoi francezul Edouard Grenier care ajunge la inceputul secolului al XIX lea in Tara Romaneasca spune ca in Principatele Romane se aflau femei mai frumoase decat oriunde in Europa. Chiar mai frumoase decat in Parisul natal. Cel mai bine le observa la un bal organizat la curtea domnitorului.

„Toate femeile erau frumoase, chiar cele ce erau mame si bunice, caci erau si bunicele la bal. Acestora le ramanea ceva, un nu stiu ce maret, in vestejirea trasaturilor care te silea sa te gandesti: ,,Cat de frumoasa a trebuit sa fie aceasta!”. Cel mult trei-patru chipuri neplacute: asta nu se vede la Paris.”, scria acesta. Moldovencele totodata impresionau prin frumusete, fiind descrise ca femei superbe si sanatose in special balaie, cu ochi albastrii si pielea alba. Romancele din Transilvania impresionau la randul lor calatorii straini. O scriitoare si calatoare frantuzoaica, Dora d’Istria, era uimita de eleganta naturala si de frumusetea tarancilor de origine romana din Ardeal. ,,Superioare barbatilor prin harnicia si veselia lor, ele sunt regine in caminul domestic, in acest Orient unde chiar crestinii sunt dispusi a considera sotia lor ca pe o servitoare. Nimic din pozitiunea lor nu este de fire a le umili (…)Romancele, ca toate femeile latine, au un simtamant innascut de eleganta si se imbraca, in genere, cu o cochetarie ingenioasa. In Transilvania fetele isi impletesc parul intr-o coada groasa care se termina cu o panglica sau cu o moneda. Isi pun in par flori, monede sau pene de paun si cateodata pe frunte o diadema pe care stralucesc margele si hurmuzuri. Marama cu care se impodobesc femeile maritate e in forma de turban, prin localitatile de miazazi a provinciei si aiurea are forma unui val.

Nimic nu prinde asa de bine ca frumoasele lor camasi tesute si catrinta, impodobita cu vargi viu colorate. Romancele din multe sate poarta opinci in loc de ciubote rosii sau galbene. La Vets, langa un teritoriu ce poseda sasii in nordul Transilvaniei, am fost viu impresionata de contrastul ce prezinta costumul romancelor si al sasoaicelor a caror vesta este neagra, fusta neagra, ciubotele negre, ca si cum ele ar voi sa faca sa rasara si mai mult vesmintele latinelor prin aceasta ingramadire de neguri asupra persoanei lor. Muntencele de la Zlatna par sa sfideze prin bogatia imbracamintii lor pe sasoaicele avare si melancolice”, scria frantuzoaica in ” Les femmes en Orient”.

Frumoase ca niste nimfe

Tot in Transilvania, un calator austriac, scriitorul Johann Friedel, este deosebit de impresionat de frumusetea si ospitalitatea romancelor din Ardeal. El spune ca baietii de bani gata din Viena ar fi dat oricat numai sa le vada pe aceste „nimfe”. ” As fi dorit sa se fi gasit alaturi de mine unul dintre baietii de bani gata care, desigur, si-ar fi golit buzunarele cu placere vazand cum fete in floarea vietii, imbracate in costume usoare de nimfe, ii sar inainte din colibele lor, sarutandu-i mainile, intrecandu-se in a-i servi fructe, lapte, branza si malai. Dansul ar fi crezut ca e mutat in Campiile Elisee, comparand aceasta situatie cu cea obisnuita la cucoana sa, care, vopsita cu alb, captusita cu pernite, sade teapan, lasandu-l sa se topeasca de dorul ei pana ii ingaduie sa-i sarute prea gratioasele ei maini”, scria Friedel.

„Rau crescute si putin invatate”

Daca frumusetea romancelor era impresionanta si incontestabila pentru calatorii straini, educatia lor dezamagea cel putin pe unii dintre acestia in special in perioada domniilor fanariote si la inceputul secolului al XIX lea. De exemplu Andrault, conte de Langeron, ofiter superior francez angajat in armata rusa in secolul al XVIII lea. Acesta cu ocazia razboaielor ruso-turce are ocazia sa cunoasca populatia romaneasca in special din Moldova. Despre femei Langeron spune ca erau ,,frumoase, iubitoare, placute” dar se arata dezamagit de educatia lor. „Sunt rau crescute si putin invatate. Cum un mic numar dintre ele vorbesc frantuzeste sau italieneste, nu am putut sa judec insumi duhul si farmecul conversatiunei lor”, preciza Langeron.

Un alt francez Laurencon, perceptor in Tara Romaneasca, obisnuit probabil cu manierele pariziene se arata si el cumva dezamagit de comportamentul femeilor romance. ” Este suparator cum acest amabil sex inzestrat cu un sange atat de nobil si cu o infatisare atat de dragalasa, nu primeste nici una din binefacerile educatiei”, scria el. Totodata francezul da vina pe barbatii care le ingradesc dreptul la educatie. Cu putina educatie, avand in vedere inteligenta nativa a romancelor si frumsetea lor, Laurencon crede ca acestea ar fi cele mai distinse cucoane din Europa.

Acelasi Laurencon remarca faptul ca romancele injura la fel de obscen ca barbatii. ,,Sudalmile lor sunt de o energica obscenitate si sunt intrebuintate tot in asa hal si de femei chiar din asa numita buna societate”, scria acesta. La randul sau Kuch, un consul german in Moldova, spune ca romancele sunt frumoase si fermecatoare dar se comporta prea urat cu servitorii si in special cu tiganii robi. Este oripilat de mizeria care le incojoara uneori, facandu-si toaleta alaturi de servitoare mizerabile.

Tarancile mai apreciate decat boieroicele

In secolul al XIX lea, lucrurile se schimba pentru femeile romance. Daca in secolul XVIII lea, femeile romance erau frumoase dar grosolane si needucate, sclave ale barbatilor, dupa 1830 marturiile indica o cizelare a femeii romance. Odata cu deschiderea catre Occident si indepartarea de Orientul otoman, femeile devin educate si extrem de elegante. De exemplu un estest al vremurilor sale si un aristocrat elegant si de mare tinuta, rusul Anatole de Demidov vorbeste elogios despre femeile romance din Bucuresti. ,,Nu mai cunosc nici un oras in Europa, unde sa se poata aduna o societate mai placuta, unde cea mai aleasa buna-cuviinta sa se arate alaturi de cea mai mare veselie”, scria acesta dupa un bal dat de marele aga Filipescu. Totodata calatorii straini sunt mai impresionati de tarancile romance.

Pentru ei sunt frumoase, cinstite si cu multa buna-cuvinta. ,,Sotii virtuoase, mame bune, la care se intalnesc acele principii de cumintenie si acele sentimente afectuoase, care fac gloria femeilor din occident., scria Felix Colson. Totodata Francois Recordon un elvetian deosebit de educat care a ajuns in Tarile Romane la inceputul secolului al XIX lea se intrece in laude la adresa tarancilor romance. Spune ca acestea aveau trasaturi gingase, erau deosebit de frumoase si mai ales erau deosebit de harnice. Ceea ce il impresioneaza cel mai mult este duiosia fata de copii si cresterea sanatoasa oferita ca si iubirea deosebita pentru soti, lucruri pe cale de disparitie preciza elvetianul in Occident sau in societatea inalta.

Usuratice si cheltuitoare

Frumoasele romance din societatea inalta era insa pentru unii calatori straini cam usuratice, libertine si destul de cheltuitoare. Tot elvetianul Recordon remarca aceste caracteristici mai ales la cucoanele romance si spune ca la acestea erau usor de intalnit ,,principiile libere” si ,,usurinta”. La randul sau autorul francez Cara remarca ,, Sexul frumos al acestor parti are prea multa placere la amor”. Mai mult decat atat a ramas legendara o poveste din secolul al XIX lea, care arata cum o delegatie de ofiteri rusi a fost intampinata de o cucoana ieseanca direct in neglije, starnind stupoare. O alta caracteristica a romancelor de acum 200 de ani, pe langa ,,usuratate,, era firea cheltuitoare, mai ales in societatea inalta. Femeile erau in stare sa ruineze casa, numai pentru a demonstra in societate ca sunt cele mai bine imbracate, spune Wilhelm von Kotzebue, un scriitor german care a avut ocazia sa locuiasca o perioada in Principatele Romane.

” In genere, spune el, moda este dumnezeirea careia o cucoana jertfeste totul. Fara indoiala toaleta e pretutindeni un lucru de mare importanta, dar nicaieri ca la Iasi. In celelalte orase mari europene rar se va ruina o familie din pricina rochiilor, a palariilor si a ghetelor pe care le aduce cucoana de la Paris”, scria acesta. Cu toate neajunsurile, frumusetea si eleganta femeilor romance l-a facut pe germanul M. A. Ritter von Zerbioni di Spasetti sa exclame in secolul al XIX lea ca Moldova si Tara Romaneasca sunt un adevarat „eldorado al femeilor”. Va recomandam

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.
Din aceeasi categorie